Cum am ajuns pe o insulă tropicală, la 5 km de Brașov

Experiența personală mi-a demonstrat că după ce faci peste 500 de km cu mașina, chiar și în dreapta,  simți din străfundul sufletului nevoia de liniște și așternuturi albe. Îmi pare rău că nu s-a inventat încă un Smurd al obosiților care să vină să te descarcereze din somnolență, să te tracteze ușor pe o targă, după care, ca pe roate, grijuliu, să te debarcheze direct în patul de hotel.

La ieșirea din Brașov, se întunecase bine și căutam cu girofarele mele pupilate pensiunea în care ne făcusem rezervarea. Nu m-am uitat pe poze sau recomandări înainte să o alegem, dar o visam, așadar, cât mai simplă, cât mai comodă, cât mai liniștită. Oricum, mă gândeam eu, dacă ai noroc toate-s așa.

Am coborât din mașină cu bagajele –slavă Domnului că sunt o femeie lucidă care conștientizează că nu a obținut azil politic, ci doar o scurtă vacanță- așa că n-au fost tare grele. Și totuși înaintam anevoios  prin curtea hotelului. Nu îmi dădeam seama exact ce obiecte de decor mă înconjurau, dar simțeam atmosfera încărcată. Nu am pășit bine înăuntru că era să mă izbesc de o cușcă cu porcușori de guineea și de o alta cu broscuțe țestoase. Deși îmi place să mă împiedic de animale, mi s-a părut cam prea zoo treaba asta pentru gusturile mele. În drumul spre cameră, printre trambuline și topogane, o gașcă de părinți cuminți mâncau liniștiți la masa din salon, în timp ce gașca lor de copii alerga în jurul lor ca un trib care se bucura de ostatici. Cool, mi-am zis, am nimerit în universul copiilor. E ok, îmi donez liniștea pentru asta.

Urcăm scările și tipa de la recepție ne părăsește rapid în fața unei camera pe care scrie “Madeira” aprinzându-ne lumina și spunându-ne că muzica (ceva tradițional de prin vreo insulă tropicală) va înceta în 5 minute. Dumnezeule, mi-am zis. Primul lucru care mi-a sărit în ochi a fost tavanul încărcat cu flori artificiale și extrem de colorate. Pe pereți, iarăși, buchete din flori artificiale și un grătar din lemn în genul teraselor orientale. La baie, din robinet ieșeau apă și lumini de laser. Muzica nu se mai oprea.  Eram captivă într-o insulă din jungla kitschului. Nu m-aș fi mirat ca din spatele lianelor ăstora o să apară un tigru la fel de flămând ca mine.

funpark

Oricum, una peste alta, a fost o experiență destul de interesantă. Și ideea chiar mișto, după câteva  pahare de vin. Adică, pe ce holuri te mai poți plimba să ai în stânga China, Emiratele Arabe și Caraibe?! Prietenii noștri puseseră stăpânire pe India, o cameră cu un design interesant de care s-au putut bucura până dimineață, având în vedere că au închis ochii doar câteva ore la câtă lumină le intra prin perdelele ălea tradiționale.

Fun Park e la 5 kilometri de Brașov, o pensiune în care copiii se distrează de minune, iar adulții riscă să stea până dimineață cu ochii în tavan…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s