Cum am ajuns taxatoare la WC-ul public de la Negreni

targul de la negreni 1Cred că aș putea număra pe degete sâmbetele din viața mea în care m-am ridicat din pat înainte de ora 10:00. Astfel încât, dacă nu ar fi existat cununia civilă a lui Carmen și Târgul Coaselor, aș fi putut zice cu mâna pe inimă că nu există dimineți în weekend și că zilele de la sfârșitul săptămânii încep, răzbunându-se crud pe alarmă, direct de dup-amiază. Am uitat, e drept, de dimineața de acum mulți mulți ani în care m-am trezit cu noaptea-n cap să adun gunoaie cu Let’s Do it România, dar la cât de plină e și astăzi țara de pamperși plantați prin păduri, aș putea spune liniștită că a fost doar un vis.

Iată-mă, așadar, într-o, n-ai zice, frumoasă prea-dimineață de sâmbătă, sorbindu-mi nesquik-ul dintre palmele încă adormite. Am tras ceva lejer pe mine, mi-am îndesat-o pe Jazzolina pe cap și am ieșit din casă repede că, bineînțeles, deja întârziasem, nemaiverificând de trei ori plus unul aragazul și geamurile închise. Cu planuri mari – urma să găsesc o ladă de zestre pe undeva prin generosul târg de la Negreni. Mă rog, nu planuri atât de mari cât se cuvin pentru o ladă de zestre, căci a mea urma să îmi depoziteze doar hainele de iarnă în lipsa spațiului pentru un al doilea dulap.

La 7 și un pic mi-am găsit prietenii buimaci și ei de somn, vorba aia – cine se aseamănă se adună bine dimineața în aceeași mașină – și am luat-o spre Târgul Coaselor, la vreo 70 de kilometri de Cluj-Napoca.

targul de la negreni 2

Târgul de la Negreni e, cum să zic, un fel de mall în aer liber, doar că mult mai mare și în care poți găsi de toate și de-a valma. Adică chiar de toate – de la bormașini și poșete la mâna a doua cu icoane sfințite, până la păpuși creepy din porțelan și instalații de fiert țuica. “Douăzeci de lei geanta! Douăzeci de lei geanta!”.

Și, fie vorba între noi, față de mall-urile clasice, aici ai mai multe avantaje:

  • Te poți tocmi cu vânzătorii. De fapt, lucrurile nici nu au în general prețurile pe ele, astfel încât practic, tu fixezi prețul împreună cu domnul de la tarabă, acolo, pe loc. Câștigă ăla dintre voi care e mai bișnițar.
  • Aici e paradisul papucilor second hand de firmă, iar partea mișto e că prețurile nu sunt drăcești și foarte mulți sunt în stare bună – noroc cu străinii care nu prea ajung să mai pună în viața lor piciorul pe jos.

„Hai, domnișoară să-ți dau o pălărie mai frumoasă decât ce ai tu pe cap!”, mi-a trântit-o unul dintre tocmangii fără gust, evident.

“Nu există, domnule, pălărie mai frumoasă, vă zic eu!”, i-am trântit-o la rândul meu, ofuscată fiind de tupeul celui care a îndrăznit să pună la îndoială valoarea eleganței subtile deținută de Jazzolina, dedicată doar ochilor fini. Și am plecat mai departe, după ce m-am asigurat totuși că pălăria lui nu e mai pălărie decât a mea.

targul de la negreni 3După ce te plimbi însă o vreme cu soarele în cap printre atâtea obiecte care își întind brațele spre tine, oricât de femeie amatoare de shopping ai fi, începi să înțelegi de ce locul se cheamă Negreni – te ia așa, cu amețeli și începi să vezi negru în fața ochilor. Negru sau papuci. Peste tot. Să uiți pe unde ai fost, să probezi de două ori același lucru, să uiți că ți-e foame, să uiți că ai venit să-ți cumperi o ladă de zestre și să te trezești cu niște boluri în brațe, să uiți câți bani ai la tine și cât ai cheltuit. Vraja locului e mare. Riști ori să nu cumperi nimic pentru că ai prea multe opțiuni, ori să cumperi de toate pentru că ceva îți amintește că nu ai în casă, de exemplu, o… stropitoare.

Vase de bucătărie aduse tocmai din Germania, tablouri kitschoase, cizme de cauciuc pentru festivaluri ploioase, șurubelnițe, cercei cu “patină”, bastoane cu suport pentru recipiente cu alcool, pantaloni colorați, pantaloni decolorați. DE TOATE. Chiar și lăzi de zestre, dar prea înzestrate de timp pentru a mai putea face ceva cu ele.

Și totuși, în ciuda ofertei bogate, anul ăsta a fost mai puțină lume decât în alți ani în care te înghesuiai să treci podul între cele două aripi ale “mall-ului”și în care cu greu îți găseai loc de parcare. Vânzătorii se plângeau că a fost chiar “slab”. Doamna de la sandale făcuse doar 15 lei ziua trecută. Nici taxatoarea de la toaleta publică nu părea să o fi dus mai bine zilele ăstea pentru că nu mai era acolo când am ajuns noi. Își părăsise slujba. Apropo, dacă știți pe cineva interesat… Nu pare un job dificil. Așteptându-ne la intrare una pe cealaltă, fără să facem ceva în mod special, eu și Cami am fost pe rând angajate de lumea care vroia să intre în toaletă. Fie că ne dădea nouă leul, fie că intra repede în baie scuzându-se și zicându-ne că vor doar să se spele pe mâini.

Iată deci cum poți să-ți iei de toate de la Negreni, inclusiv un job. Am plecat, așadar, după vreo patru ore fără ladă de zestre, dar nici cu mâna goală. De-aia, eu zic să nu ratați ediția din toamnă a târgului de vechituri. Nu de alta, dar cine știe ce vă mai trebuie prin casă și nici măcar nu știți? 🙂

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s